07.02.2009

Defrisarea padurilor, factorul principal al incalzirii globale


Omenirea pierde anual paduri de circa 20 de milioane de hectare, o suprafata egala cu teritoriul Marii Britanii, defrisari care au drept consecinta emiterea a milioane de tone de dioxid de carbon.Desi ritmurile de despadurire sunt diferite in diverse regiuni ale lumii, specialistii sunt unanimi in a prognoza ca daca nu se vor lua masuri si ritmul actual al despaduririlor se va mentine, disparitia completa a acestora va avea loc pana la sfarsitul acestui secol, urmarile asupra mediului si chiar asupra vietii pe Terra fiind inestimabile.Europa si America de Nord au reusit stoparea procesului de despadurire dupa mai multe secole, potrivit unui raport recent al ONU. Tarile care mai au probleme serioase in gestionarea zonelor impadurite sunt cele sarace sau macinate de conflicte, in vreme ce in Statele Unite despadurirea a stationat, iar in Europa a dat inapoi. Regiunile cu cea mai inalta rata de despadurire au ramas, potrivit raportului ONU, Africa, America Latina si zona Caraibelor. Expertii indica cifre ingrijoratoare: 32 milioane de acri de padure dispar in fiecare an, totusi despadurirea in cifre nete, diferenta intre ce se taie si ce se planteaza, a scazut intr-un deceniu de la 22 milioane la 17 milioane de acri pe an (un acru=0,4 hectare).Exista insa si zone care au inregistrat, dupa anul 2000, o crestere a suprafetelor acoperite de paduri, in primul rand China, unde investitiile in plantari de puieti reusesc sa sufoce tendinta de exploatare irationala a padurii din alte regiuni, cum ar fi Delta Mekong.Potrivit unui studiu comandat de Trezoreria britanica, in cazul in care s-ar aloca fonduri destinate combaterii incalzirii globale pentru impaduriri, randamentul ar fi net superior celui al biocombustibililor pe baza de ulei de palmier si de soia, pe care statele UE il importa masiv din Malayesia si Indonezia. Opinia publica identifica drept factor principal pentru incalzirea globala si schimbarile climatice defrisarea padurilor, considerand ca rezolvarea problemelor consta intr-un program de reimpadurire masiva, desi acest proces rezolva doar partial problema dioxidului de carbon din atmosfera. Acestea trebuie dublate de utilizarea energiei alternative, de metode industriale (pomparea directa a CO2 in apa oceanului, la mare adancime, sau ingroparea gazului).Contributia activitatilor umane la modificarile climatice, realizata "cu succes" atat prin defrisarea iresponsabila si fara masura a padurilor, cat si prin o multitudine de alte procese daunatoare mediului - arderea combustibililor fosili (pacura si carbune) pentru productia de energie electrica si termica, arderea combustibililor fosili (benzina si motorina) pentru transporturi, productia de ciment pentru constructii (o tona de ciment elibereaza o tona de CO2), productia de otel si de materiale sintetice si agricultura - , precum si implicatiile pe care incalzirea globala le are asupra economiilor mondiale si nationale si modurile prin intermediul carora industria asigurarilor poate lupta impotriva riscurilor catastrofale vor fi dezbatute pe larg cu ocazia ICAR 2007 - The International CAtastrophic Risks Forum.ICAR este cel mai cunoscut eveniment european dedicat riscurilor de catastrofa. In acest an, Forumul va avea loc in Bucuresti, la Palatul PARLAMENTULUI, Sala Nicolae IORGA, in perioada 1-2 octombrie.Va reamintim ca toti cei care doresc sa participe la cea de a IV-a Editie a ICAR - The International CAtastrophic Risks Forum vor beneficia de o reducere a taxei in valoare de 50 EUR, in cazul in care se inscriu si platesc pana pe data de 1 septembrie a.c.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu